© iris-ward.com©

Argument
Starea problematicii
Definiţii operaţionale
Ipotezele de lucru
Datele obţinute
Materialele şi
Metodele de lucru
Rezultate
Interpretări
Concluzii
Coroborări şi
Dezvoltări
Referinţe speciale
Referinţe generale


© badorgood.com





© badorgood.com



 

Zice Domnul:  “Ştii tu prin ce belciuge Pleiadele se leagă?  
Deschis-ai tu'ngrădirea ce ţine Orionul?”
(Iov 38, 31)

Argument

Unealtă a culturii Cucuteni (păstrată în Ucraina), şi clasată, didactic dar inept, ca gameţii în manualele de botanică, împreună cu o cruciuliţă. Despre cele şapte sau nouă răbojuri de pe cruciuliţă nu voi scrie, dar unealta din stânga cititorului va fi descrisă mai departe :

Aceeaşi unealtă a culturii Cucuteni (păstrată în Ucraina), inexplicabilă prin criterii instrumentaliste, pe care cred că o pot identifica cu ajutorul Pleiadelor : Cele două găuri spre care arată săgeata mea roşie, dacă se dovedesc contemporane cu scrijeliturile, pot să fi conţinut sămânţă. Sensul este desigur, ithyphallic, dar mai ales cardinal.

Într–adevăr, Pleiadele sunt marcate delicat, dar limpede. Iar momentul apusului lor heliacal, conjunctio magna, atât de frumos desenat de cele patru caractere feminine fundamentale, aminteşte începutul punerii în brazdă.

¶  2     Mai mult, syzygia Pleiadelor, de care cuvântul zgău aminteşte, este şi fonetic semnificativ : El denotă şi privirea (zgâită), şi vulva (găuză). Iar combinaţia sa cu Ma, de loc întâmplătoare, creează mâzga. Chiar la îndepărtaţii celţi, yug, guy şi uyg au aceleaşi funcţii. Acolo securea de aur cea mică a bardului este desigur de aur, ca şi creanga cea mai de sus a bradului.

Sumerieni contemplând, în frunte cu regele lor,
Naram Sin, al cincelea la rând din dinastia din
Agade (în stânga cititorului) syzygia luni-solară,
apt reprezentată în vârful unei pietre bine pusă
unde trebuie. Sunt (cu BETA-VEDA) Bra=hmana,
Ks|atriya, Vais|ya. "Ducele" are coarnele lunare,
simbolul puterii virile, iar soarele este gaura cea
luminoasă pe care doar eclipsa o arată, la care se
roagă cu coarne ca Ea, El, sau luna.

¶  3     Când în Europa erau mai mulţi stejari decât brazi, imediat după permafrostul perioadei Younger Dryas, Alcyone, sau Alcinöe era cea mai strălucitoare. Arabii o numesc şi azi Al Na'ir, Strălucita (Irina, pacea), Al Wasat, Centrul (DARO fSatu, PLAT fossatum), sau Al Jauzah (Giauza, PHRE Săgeau, sau săgeată din lemn de stejar), care înseamnă stejar (ENGL walnut). Toate pleiadele sunt Al Thurayya, “ cele ce dau raze ” (Raiatu)

¶  4     Şi mai departe, Gauzar (oribil mutilat de traducătorii veneţieni ca “ Gianfar ”), este steaua lambda, după nodus secundus din Draco.

¶  5     Arameenii numeau cele şapte stele din Iov 38, 31 (“ Ştii tu prin ce belciuge Pleiadele se leagă? Deschis-ai tu'ngrădirea ce ţine Orionul? ”) cu rădăcina SGAH–3558 (Kiymah, ca în “ chimir ” ).

¶  6     Rădăcina aceasta fundamentală a dat Kuwmaz, probabil un ornament simbolic din şapte paftale de aur.

¶  7     Grumâz, (sau mâzgru, în inversiunea metathetică a silabelor) încheie cercul vâscului strălucitor ca florile de măr, ca un grumaz de ia–sca, lipicios ca sca–ietele, care lasă sca–ma. Vârful bradului, şi azi marcat cu o stea aurită, sau un ţurţure ca o cunună, este grumazul marii “ stări ” a soarelui din iarnă. Desigur, dacă stăm să ascultăm şapte experţi mai puţin tăcuţi decât cei şapte înţelepţi, toate acestea sunt Volksetymologie şi coincidenţe… Cât de genial a scris Noica : “ Numai în cuvintele limbii tale se întâmplă să‑ţi aminteşti de lucruri pe care nu le‑ai învăţat niciodată ”.

Cele cinci momente remarcabile din an, din punct de vedere al vizibilităţii Pleiadelor la latitudinile noastre.

Ciobul lui Teutsch.

Pleiadele din ciobul lui Teutch

Pleiadele din ciobul lui Teutch, poate cu “ cea lipsă ”, faimoasa dispărută.

Concluzii

Ciobul dacic al lui Teutsch în lumina Pleiadelor.
 

Pleiadele lor:
De ce erau observate

Cetatea dacică:
Locul ei bine aşezat

© iris-ward.com

Referinţe comentate


 

| Corpul Inscripţiilor Dacice | DESPRE |
| ASTRONOMIE DACICĂ STRĂVECHE | ABARIS CEL DE LA MIAZĂNOAPTE |
| Este vorba de o pagină Unicode (UTF-8) | © 2004 Dan pentru tot ce-i pe sit |
| Pagina a fost adusă la zi ultima oară în 2004-06-06, la 17:37:04 ora României |